Critica din perfectiune

      Am fost 6 miliarde de oameni iar acum 7 isi lasa amprenta.Suntem cea mai numeroasa specie, si predominanta.Una primitiva,  violenta in slabiciune si in ceea ce cauta dintr-o postura de pierzator. Daca nu putem constientiza, realiza, concepe, intelge, un lucru, fara nici o remuscare pur si simplu il distrugem considerand-ul ca fiind peste puterea noastra.
     Privim perfectiunea intr-o critica, si criticam in ea.Ce aiurea!Stii care e partea cea mai interesanta? Nimeni nu e perfect si nici nu isi doreste!Ideea e in felul urmator
X -Nu crezi ca fumezi si bei prea mult ?
Y-Asa e.Nimeni nu e perfect.Nici tu nu stai prea bine la capitolul asta.
X-Asa e.Dar nimeni nu e perfect.
Y-Nici nu vrem asta
     Critica vine din perfectiune.Asta doresc sa subliniez
      Fiecare din noi doreste sa dea clasa, iar rivalitatea se transforma in placerea puterii.Nu ne privim pe noi din propria perspectiva, ci din a celorlalti pentru ca eul nostru e prea fragil sa inteleaga ca o experienta negativa nu e personala. O persoana cand te respinge, o face pentru ca nu te cunoaste nu pentru ca ar avea ceva personal cu tine.E logic si simplu.
     Traim in dorinte pe care le asociem in cautarea unui rost.Stii care e problema? Un rost nu il gasesti ci il castigi. Ca si cum tu iti doresti o masina, dar nu sa o castigi din propria munca, ci sa o gasesti parcata in fata casei tale intr-o dimineata de luni.Si nu ti-ar ajunge doar atat.Ar trebui si numele tau pe placuta altfel treaba nu e buna. Vrei si garantie nu?
      In concluzie, critica face parte din dorinta de perfectiune si nu reprezinta un atac personal. E ca si cum ai injura o persoana intr-un mediu virtual.Ce smecher trebuie sa fii ...